Un număr de 16 bănci s-au înscris, în 2017, în programul de creditare Prima Casă. Fondul de Garantare a virat banii către unităţile bancare, conform digi24.ro, plafonul garanțiilor fiind de 2,67 miliarde de lei ( 2,5 miliarde de - plafonul nou alocat şi 175,5 milioane lei - banii rămași din 2016). 

Conform estimărilor, se vor acorda aproximativ 30.000 de împrumuturi în 2017.

Băncile înscrise în program, conform avocatnet.ro, sunt Alpha Bank România, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Românească, Banca Transilvania, Bancpost, Bank Leumi România, BCR, BRD, CEC Bank, Credit Agricole Bank, ING, Marfin Bank, OTP Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Ţiriac Bank.

Până în acest moment, doar ING a mărit avansul minim la Prima Casă, de la 5 la 10%.

Ce locuinţe pot fi achiziţionate prin programul ”Prima casă” 2017

Guvernul a modificat şi normele metodologice de implementare a programului astfel încât să fie armonizate cu modificările aduse acestui program prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2016.

Astfel, se introduce un nou set de definiţii ale locuinţelor care se pot achiziţiona/construi prin program. Prin locuinţă nouă, în sensul programului "Prima casă", se înţelege orice imobil care respectă cerinţele pentru a fi încadrat în categoria imobilelor cu destinaţia de locuinţă, recepţionat la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat. Locuinţele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat, vor fi asimilate locuinţelor noi.

De asemenea, se reglementează ca termenul de 5 ani aplicabil în cazul locuinţelor noi şi/sau consolidate să fie calculat în funcţie de data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, având ca punct final data solicitării creditului garantat.

Totodată, în cuprinsul normelor metodologice se introduce sintagma „proporţional cu procentul de garantare” în cadrul referirilor la împărţirea proporţională a riscurilor şi pierderilor, respectiv la procentul egal de garantare, sintagmă care reflectă procentul diferenţiat în funcţie de categoria de locuinţă achiziţionată în cadrul Programului.

Pentru simplificarea proceselor şi evitarea birocratizării excesive a acestora, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) preia sarcina emiterii acordurilor pentru radierea ipotecilor şi a interdicţiilor de înstrăinare şi grevare prevăzute de lege în cazul rambursării integrale anticipate sau la termen a finanţărilor garantate, precum şi în cazul respingerii cererilor de plată având impact strict asupra activităţii de monitorizare a garanţiilor emise în cadrul Programului ”Prima casă”.

De asemenea, FNGCIMM are obligația efectuării unei evaluări anuale în numele și contul statului, a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanțatorii participanți în Program pe baza criteriilor și procedurii aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, cu scopul de a optimiza alocarea plafonului anului următor.

Potrivit OUG nr.97/2016 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă", statul garantează în proporție de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziția de locuințe noi și/sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”, în timp ce creditele pentru locuințele care nu se încadrează în aceste categorii sunt garantate de stat în proporție de maxim 40%. În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă.

De la lansarea programului în anul 2009 până la finele lunii noiembrie 2016, au fost acordate 203.783 garanţii, în valoare totală de 17,5 miliarde lei.

Piaţa imobiliară în februarie 2017

Cu un procent de 6,4% s-a scumpit piaţa imobiliară din România în ultimul an. În februarie 2017, creşterea a fost de 1,5% (de la 1.064 de euro pe metru pătrat util la 1.080 de euro pe metru pătrat). 

În Cluj-Napoca, așteptările vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,2% în februarie (de la 1.257 la 1.259 de euro pe metru pătrat util), situându-se astfel cu 6,2% peste nivelul din urmă cu un an (respectiv 1.186 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat luna trecută cu 0,5% (de la 1.306 la 1.312 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,3% (de la 1.172 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

Oferta apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca o găsești pe compariimobiliare.ro.