Proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) pentru creditele ipotecare şi de consum a primit raport de admitere, cu mai multe amendamente, de la Comisiile pentru Buget, Economică și Juridică din Senat.

În cazul în care proiectele vor trece în această formă şi de plenul Senatului şi apoi de Camera Deputaţilor, prevederile se vor aplica şi în cazul creditelor în derulare.

Potrivit unui amendament adoptat, dobânda maximă pentru creditele ipotecare nu va putea depăşi de mai mult de 2,5 ori dobânda legală în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare. Cum dobânda legală e astăzi 2,25, s-ar ajunge la un maxim de 5,62%. Cel de-al doilea amendament adoptat se referă la creditele de consum, unde dobânda anuală efectivă va fi limitată la 18% pe an.

”Am stabilit foarte clar ca DAE să nu depăşească respectivele plafoane. Am decis să introducem acest amendament şi să plafonăm DAE pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a speţelor bancare, comisioane şi aşa mai departe, care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar cât vor plăti dobândă. Ori, limitând DAE, ştim foarte clar, de la bun început, cât va fi dobânda pe contract”, a declarat senatorul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului de lege, citat de mediafax.ro.

Proiectul de lege urmează să fie votat şi în plenul Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Economiştii spun că plafonarea dobanzilor la creditele de consum şi credite ipotecare va duce la diminuarea acestor produse financiare, ea lovind tocmai în cei pe care doreşte să îi protejeze.

“Plafonarea dobânzilor la creditele de consum şi credite ipotecare va duce la diminuarea acestor produse financiare! Ea taie cam la jumătate din dobânda aplicată de bănci acum la creditele în lei. Ea nu face distincţie între creditele ipotecare şi cele de consum. Ea nu face distincţie între creditele în lei şi cele în valută! Cel puţin va duce la eliminarea din piaţă celor foarte riscanţi pentru bănci (cei săraci, cei îndatoraţi, cei fără bani de avans etc.). Încă o măsură populistă care loveşte taman în cei pe care pretinde că îi protejează.  Măsura este în linia plafonării salariilor la un nivel minim. Preţurile maximale şi minimale sunt anti-piaţă şi nu au legatură cu liberalismul pretins de cei care le promovează.

Habarnismul economic naşte monştrii politici! Diferenţa între dobânda de intervenţie (care se refera la credite zilnice), ROBOR şi dobânda la creditele ipotecare e dataă, în mare parte, de risc (de neplată, de dobândă, de lichiditate, valutar etc.). De ce nu plafonăm şi impozitele, amenzile sau dobânda la depozite? De ce nu plafonam toate preţurile care aduc voturi după cum “ni se pare” sau “cum credem”. Abia aştept plafonarea inflaţiei printr-o lege a liberalilor “de stânga”! E urmatorul pas “logic” pentru că, cu o inflaţie de 4-5%, nu văd ce bancă mai e în stare să dea credite cu 4-5%! Mă întreb cine răspunde pentru efectele negative ale acestei porcării”, a declarat Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut, marţi, la 2,09%, de la 2,08% luni, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a rămas la valoarea de luni, 2,40%. La fel şi indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, care a rămas la 2,40%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,50%, de la 2,49%.

Oferta compariimobiliare.ro include 11.125 de apartamente de vânzare în Cluj-Napoca, 239 de gasrsoniere şi 2.353 de case şi vile.