Clujul este principalul competitor al Bucureştiului prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, gestionarea forţei de muncă prin rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, implicit creşterea numărului de locuitori, dar şi a numărului de turişti, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare şi IT, arată cea mai recentă cercetare EY România.
De altfel, un studiu al Băncii Mondiale relevă că peste 15% dintre români ar dori să se mute în capitala Transilvaniei datorită calităţii vieţii. Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti, cu 14,46% şi Timişoara, cu 11,88%.
Care sunt însă atuurile Clujului în faţa Bucureştiului?
Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele:
1. Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii cinci ani analizați (2013-2017) cu 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu 2 procente.
2. Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii cinci ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.
3. Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.
4. În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).
5. În cei cinci ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).
6. Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj, cu 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru 1 mp cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant - cu până la 20%.
7. Cu un număr de locuințe de șase ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă la suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu 4 mp. Când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 mp în plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).
8. Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5.674 vs. 8.532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.
9. Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective de vizitat.
Investeşte în casele omului modern din Cluj-Napoca
Toate aceste aspecte fac din Cluj-Napoca nu doar cel mai râvnit oraş din România pentru o carieră sau o viaţă de familie occidentală, ci şi o importantă şi extrem facilă sursă de venit pentru cei ce locuiesc în alte zone din ţară sau chiar peste graniţe. Cum aşa? Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca este cea mai dinamică din ţară, şi cea mai scumpă, însă unde cererea este încă peste ofertă. Iar cu un oraş aflat în continuă dezvoltare, piaţa imobiliară poate deveni o investiţie solidă. Deja peste 30% din cei ce achiziţionează apartamente în Cluj-Napoca provin din alte judeţe (precum Bistriţa- Năsăud, Maramureş, Sălaj, Alba, Mureş şi Satu Mare) sau de peste granite, conform „Ghidului tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca”, care conține cifrele aferente anului 2017.
În ultimii ani, dezvoltatorii imobiliari din Cluj-Napoca au înţeles că trebuie să livreze case pentru omul modern, case spaţioase, amplasate fie în centru oraşului fie la marginea pădurii, case verzi cu grădini şi parcuri suspendate, cu servicii de administraţie externalizate, parcuri de joacă în incinta, spaţii comerciale la paterul clădirii, garaje subternare şi sistem de supraveghere. Zeci de astfel de ansambluri rezidenţiale urmează să fie finalizate în 2019, iar altele abia ce au primti autorizaţie de construire din partea municipalităţii (ex. Record Park din Mărăşti). VEZI AICI cele mai noi proiecte imobiliare. Aşadar, un apartament într-un astfel de imobil poate fi ulterior închiriat cu uşurinţă, la o sumă ce se poate transforma lunar într-un venit suplimentar consistent.
Experţii Compariimobiliare.ro vă prezintă preţurile apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca şi împrejurimi valabile la mijloc de decmbrie 2018, pe cartiere, dar şi zonele de interes pentru achiziţia de locuinţe.
Căutări după numărul de camere:
2 camere - 46%
3 camere - 32%
1 cameră - 12%
Cele mai căutate zone:
Manastur - 15%
Gheorgheni - 14%
Marasti - 13%
Central - 7%
Zorilor - 7%
Preţurile lunii noiembrie la Cluj-Napoca
Prețurile s-au majorat cu 1,4% în noiembrie (de la 1.535 la 1.556 de euro pe metru pătrat util) și cu 7,5% în ultimul an (de la 1.447 euro pe metru pătrat util). Apartamentele vechi din Cluj s-au apreciat cu 0,6%, de la 1.574 la 1.584 de euro pe metru pătrat util. Locuințele nou-construite au consemnat o creștere mai importantă, anume 2,1%, de la 1.503 la 1.534 de euro pe metru pătrat.
Tu ce părere ai? Lasă-ne un comentariu: