Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că impozitarea imobilelor la valoarea de piață va fi amânată până la 1 ianuarie 2026.

Potrivit unei ordonanțe de urgență, de la 1 ianuarie 2026 se va aplica noul mod de calcul al valorii impozabile pentru clădiri, pe baza valorii din studiile de piaţă. Până atunci, se dorește implementarea e-Proprietatea, angajament în PNRR, în care valoarea proprietăților se va stabili în funcție de valorile de piață și nu după grilele notarilor.

De asemenea, în cadrul Ministerului Finanțelor se va înființa o structură responsabilă de implementarea reformei impozitului pe proprietate, cu atribuţii privind: 

  • gestionarea unei baze de date naționale cuprinzătoare cu proprietățile imobiliare, colaborarea cu unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu alte entități în ceea ce privește datele și informațiile despre proprietăți,
  • realizarea și implementarea unor modele specifice privind impozitarea proprietății imobiliare, coordonarea metodologică a organelor fiscale locale în ceea ce privește procedurile specifice derulate în cadrul activității de administrare privind impozitarea proprietății imobiliare,
  • elaborarea formularisticii specifice activității de administrare a creanțelor fiscale aferente impozitării proprietății imobiliare.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va pune la dispoziția Ministerului Finanțelor accesul și resursele necesare pentru conectarea la sistemele informatice și platformele hardware și software pe care le gestionează. Acestea includ, dar nu se limitează la: 

  • Sistemul integrat de cadastru și carte funciară,
  • Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale,
  • Sistemul centralizat e-Terra privind baza de date spațială (sectoare cadastrale). 

Impozitele ar fi putut fi duble sau triple din 2025

Înainte ca amânarea să fie anunțată de premierul Ciolacu, din 2025, Primăriile ar fi urmat să ia în calcul grilele notariale pentru a calcula impozitele pe proprietate. Acel mecanism a fost introdus prin OG 16/2022, astfel că în București, în anumite zone, s-ar fi dublat, iar la Cluj s-ar fi triplat suma de plată către primărie. Culmea este că valorile incluse în grila notarilă nu sunt asumate chiar de către notari, lucru menționat chiar de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. Așa sa ajunc ca Ministerul Finanțelor să lucreze la un nou mecanism de calcul: e-Proprietatea, care va fi funcțional doar de la 1 ianuarie 2026.

Cu ceva timp în urmă, Adrian Vascu, fost președinte ANEVAR, a făcut o analiză a ceea ce ar fi însemnat majorarea impozitelor de la 1 ianuarie 2025:

  • Exemplul 1: Apartament situat în București, zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafața desfasurată 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 de 204.878 lei și impozit anual 204 lei. Dacă s-ar fi aplicat în 2023, cum s-a dorit, impozitul ar fi crescut la 429 lei.
  • Exemplul 2: Casă situată în Cluj Napoca cu suprafața desfășurată de 295 mp și teren în suprafață de 800 mp, zona C, valoare impozabilă la 31.12.2021: 479.000 lei și impozit anual 958 lei. Impozitul ar fi crescut la 3.325 lei.
  • Exemplul 3: Spațiu comercial situat la parter de bloc în București, proprietar persoană fizică, suprafață desfășurată 86.4 mp, valoarea impozabilă la 31.12.2021: 224.391 lei si impozit anual de 448,7 lei. Impozitul ar fi urcat la 2.127 lei.