Cheltuiește inteligent, dacă tot trebuie să cheltuiești, pentru că, indiferent de sursa banilor – din venituri, salarii, orice alte câștiguri sau credite bancare, împrumuturi de orice fel – ai fel și fel de nevoi care necesită bani.

 

Cheltuielile curente pot fi și trebuie suportate din veniturile curente, iar cheltuielile incidentale, temporare, destinate rezolvării anumitor situații, pot fi și trebuie suportate din surse de venituri suplimentare: economii sau împrumuturi.

 

Indiferent de natura acestor cheltuieli, important este să fie realizate chibzuit, ținând cont de posibilitățile fiecăruia de a le suporta, pe moment sau pe termen îndelungat. Cu alte cuvinte, “cheltuiește inteligent”  să fie deviza sub care proiectăm fiecare cheltuială în parte.

 

La economii, mai ales dacă sunt pentru studiile copiiilor sau pentru pensie, este bine să nu apelăm pentru a face o cheltuială, indiferent de natura ei. Este bine știut că, de obicei, nu mai punem la loc ceea ce luăm dintr-un depozit, sau punem înapoi mai puțin.

 

Ce înseamnă, de fapt, să cheltuiești inteligent? Cum se masoară eficiența, “inteligența” unei cheltuieli?

 

Unul dintre indicatorii care îți va arăta cât de bine ai cheltuit banii este timpul în care vei reuși să amortizezi cheltuiala. Astfel, dacă ai luat din economiile tale la bancă, să spunem dintr-un depozit deschis pe o perioadă de un an, vei calcula în cât timp reușești să pui banii la loc, inclusiv dobânda pe care ai fi obținut-o dacă lăsai depozitul intact.

 

O cheltuială inteligentă este considerată doar în cazul în care vei reuși refacerea depozitului în mai puțin de un an, prin depuneri lunare care să includă și dobânda pe care ai pierdut-o desființând depozitul. Se cheamă că te-ai împrumutat “de la tine” și ți-ai returnat banii într-un timp egal cu cel pe care intenționai sa ții banii la bancă.

 

Un alt indicator este randamentul, profitul sau beneficiul pe care cheltuiala respectivă ți-o aduce, pe loc sau în timp. Astfel, dacă ai ajuns la concluzia că trebuie să înlocuiești bunuri de folosință îndelungată din casă, pentru că s-au deteriorat și consumă mult curent electric ori chiar au ieșit din uz, beneficiul este destul de clar. Condiția este ca noile bunuri achiziționate să funcționeze suficient de mult timp până la prima reparație, astfel încât să merite cheltuiala. Dar, beneficiul imediat este unul evident.

 

Pe de altă parte, sunt cheltuieli “inteligente” care pot fi realizate în scop investițional, apelând atât la resursele proprii – economii sau venituri suplimentare – cât și la resurse împrumutate. În această din urmă categorie intră creditele bancare, mai puțin cele pentru achiziție bunuri de folosință îndelungată, cât mai ales creditele de achiziții imobiliare.

 

A te împrumuta pentru a investi (a cheltui pentru o investiție imobiliară) este aparent la îndemâna oricui, însa pasul trebuie realizat neapărat sub consilierea unui specialist. O analiză pertinentă trebuie să plece de la următoarea comparație obligatorie: rata creditului realizat plus costurile aferente vizavi de potențialul randament al investiției.

 

Cu alte cuvinte, dacă iau un împrumut și achiziționez un apartament spre închiriere, voi compara rata la bancă cu suma pe care o pot obține prin închiriere. Raportul trebuie să fie de egalitate, în cel mai rau caz, sau, evident, banii din chirie să fie mai mulți decat cei necesari ratei la bancă.

 

Nu mai puțin important în acest caz este și timpul în care se va recupera investiția prin credit, astfel: timpul de închidere a împrumutului la bancă trebuie să fie cel puțin egal cu timpul în care proprietatea se amortizează.

 

De exemplu, dacă am împrumutat de la bancă 25.000 euro pentru achiziție garsonieră, pe 25 de ani, se cheamă că anual datorez băncii 1000 de euro plus costuri suplimentare, să spunem 1200 euro în total, adică 120 de euro pe lună.

Dacă închiriați garsoniera cu 150 de euro pe lună, din care achitați creditul și rămâneți și cu 30 euro profit, se cheamă că veți amortiza investiția în 13,9 ani. După această perioadă, totul este profit, adică 3996 euro (suplimentul de 30 de euro lunar x 12 luni = 360 euro anual x cu 11,1 ani).

Puteți opta inclusiv pentru o plată anticipată, în al 14-lea an, dacă economisiți cei 30 de euro lunar în timpul primilor 13,9 ani (suplimentul de 30 de euro din închiriere, adică 5004 euro). Este probabil ca în această primă jumatate de timp achitați mai multă dobândă decât credit, deci din cei 25.000 împrumutați, veți achita în jur de 8000 euro. Dacă îi adăugați pe cei 5004 de mai sus, veți avea, în a doua jumătate a intervalului circa 12.000 rest de achitat. Cele de mai sus reprezintă însă calcule aproximative și, în orice caz, trebuie să vă sfătuiți cu un specialist în creditare înainte de a face acest pas.

 

Cheltuiește inteligent și investește veniturile suplimentare pe care le obții. Sau, dacă ai venituri certe, permanente și sigure pe o perioadă îndelungată de timp și te-ai decis să investești pentru viitor – de exempu un venit din chirie – este obligatorie o analiză pertinentă, la rece, a tuturor variantelor.

 

Ia un credit, responsabil! Consultantul nostru financiar este pregătit să-ți explice, să analizeze și să-ți ofere soluția financiară potrivită nevoilor și posibilităților tale. 

 

Fă o simulare a ratei lunare, află suma maximă la care te încadrezi, care sunt condițiile de creditare și solicită o ofertă personalizată de la top 10 bănci din România:

https://compariimobiliare.ro/credit-imobiliar